ONU : Autonomistes et indépendantistes se sont exprimés

Mercredi 05 octobre 2022 – Chacun à défendu comme ils l’ont pu les intérêts d’une part, des polynésiens et d’autre part, celle du gouvernement local.

La délégation du Tavini Huiraatira était présente pour dénoncer les faits et les conséquences de la colonisation et accéder rapidement à la pleine souveraineté en défendant la voix du peuple ma’ohi. Voici l’extrait en grande partie du discours de Hinamoeura Morgant Cross, militante indépendantiste, anti-nucléaire qui se bat aujourd’hui à cause de la France. On l’écoute !

Mission accomplie pour la délégation qui s’était prononcée devant les 193 Etats membres, un chiffre qui fait juste penser aux 193 essais nucléaires et, on l’espère permettra d’aboutir à l’objectif qui est effectivement la pleine souveraineté. René Temeharo, ministre des Grands travaux était le premier à avoir pris la parole pour contrer les interventions de la délégation du Tavini Huiraatira. En rappelant que notre pays n’est plus une colonie depuis 2017, cela signifie alors qu’avant 2017, le fenua était bien une colonie et que du jour au lendemain, on ne l’est plus et que nous travaillons maintenant aux côtés de l’Etat, égale à égale et non plus, sous sa gouvernance. On écoute un extrait de son discours.

Une chose est sûre, la délégation du Tavini huiraatira a su se faire entendre.

Te Hau amui : ua horo’a te mau pupu i to ratou eni mana’o.

Mahana toru i te 05 no atopa 2022 - Rahi te mau parau i  parau hia e te peretiteni o te fenua, Edouard Fritch i roto ta na oreroraa i ta na piha ohiparaa o te faatereraa o te fenua. Te hoe oreroraa 7 minuti 25 tetoni te maororaa. Oia hoi teie rururaa i te tomite 4, ta na i tere atoa e 4 taime i te mau matahiti i haere hia mai. Te parau ra oia aita tatou i roto i te faatitiraa te tumu ia tatou i o ai i roto i te rururaa o te mau fenua tiama no Patitifa. Te haapapu faahou ra oia aita te nunaa maohi e hinaaro to na tiamaraa, ua faaite hia mai i roto i te mau maitiraa. Maitiraa peretiteni o te Hau repupirita, te maitiraa iriti ture i te hatuaraa matamua. Te tere o te pupu Tavini Huiraatira i te Hau amui no te puaraa te ahu repo. Te parau atoa ra ona, ua tiama tatou na roto i teie papa ture otonomie. Aita te mau pahi ravaai no te mau fenua no rapae mai e tautai i roto i to tatou otia moana, ua tapea hia te reira e ana. I te mau faufaa i raro te moana e tuu oia i te hoe parau i te mau taime i muri nei i roto i te fare apooraa rahi ia rave hia te hoe faaotiraa mana eiaha ia hauti hia ta tatou faufaa i roto i te hohonuraa o te moana i roto i te roaraa 30 matahiti. Te haapapu atoa ra oia hoe a faito to tatou e te fenua marite e te tahi atu mau fenua no te ao nei.  Teie mai to na manao tei tapea hia mai.

Te parau ra oia hoe a faito to tatou e to te fenua Marite e te tahi atu mau fenua tiama atoa. Te mea papu i roto i te faanahoraa o te Hau amui e mau fenua tiama anae, 193 ratou rahiraa, e ite atu tatou i to ratou mau reva i reira. Te faanahoraa i reira hoe fenua hoe reo. Hinaaro vau ia faaite mai oia i ta na reva otonomie te tamauraa hia i te Hau amui, to te fenua Farani te vaira no te mea e fenua tiama te reira, to Vanuatu te vaira no te mea e fenua tiama te reira hinaaro vau ia ite teie reva otonomi te tamauraa hia eita e ite hia no te mea tei roto i te papa ture nui o te fenua Farani to na faaoteoraa hia mai  no teie mau Farani e ora nei i te ao maohi nei, no to ratou maitai eaha no te nunaa maohi. Titau hia mai e tere i te reira mau fenua na nia i te aniraa a te Hau farani, e mau pereraa porotita anae te reira no te maferaraa te roro o te nunaa maohi. Haavare hia te nunaa maohi mea horoa hia teie fenua i te Hau farani. Mau te peu haamata hia mai i roto i te haavareraa e tamau noa ia i te haavare e tae roa atu i te hopea. O te huru ia o te porotita no te aifenuaraa i te haavareraa, te faamehameharaa  ia vai Farani noa teie fenua.

© 2023 Radio Te Reo o Tefana. Tous droits réservés. Site réalisé par Websight.