jeudi 28 mars 2024
Suivez-nous
Fritch : le rôle de l’ONU est de maintenir la paix dans ce monde

Jeudi 06 octobre 2022 – Tout pour défendre l’intérêt de rester au côté de l’Etat français.

Lors de sa prise de son discours adressé au peuple ma’ohi relative à la 4ème commission des Nations Unies de New York, Edouard Fritch a exprimé certes, son attachement à l’Etat français, son soutien au représentant de son gouvernement mais aussi, son agacement du fait que le Tavini Huiraatira accompagné de la confession religieuse protestante ma’ohi et de quelques associations étaient présentes. Il a profité lors de ce moment solennel de rappeler le rôle de l’ONU. On l’écoute.

Tout pour que la délégation du Tavini Huiraatira et de ses sympathisants perdent, entre guillemet, espoir. Mais l’espoir d’arriver à la pleine souveraineté pour le Tavini Huiraatira est encore là.

Fritch :  te ohipa a te Hau amui, no te tamau te Hau i roto i teie nei ao

Mahana maha i te 06 no atopa 2022 - I roto i te oreroraa o te peretiteni o te Hau fenua, Edouard Fritch no nia i teie rururaa o te tomite 4 i te Hau amui. No to na inoino rahi i te amuiraa atu te Tavini Huiraatira e te faaroo porotitani e te tahi atu mau taatiraa i reira no te parauraa i te mau ohipa a te Hau farani e rave nei i te fenua nei, oia hoi ta na porotita aifenuaraa. No to na tiaraa parururaa eaha teie fenua ia tae i to na tiamaraa, ia vai Farani noa teie fenua. Ia hio hia te hohonuraa o ta na oreroraa te porotita oia no teie maitiraa faapiraa te mau mero apooraa rahi i muri nei, i te haamatauraa i te feia maiti ia tahoe ia vai Farani noa teie fenua. Teie mai te opaniraa o ta na oreroraa.

Te faahiti ra oia te fa a te Hau amui i te faatupuraa te hau i te ao nei, oia mau, no te mea i tupu ai te mau tamai rarahi i te ao nei no roto mai ia i te parau no te haruraa fenua. Te ohipa rahi o te mau patireia rarahi i te haruraa ia te fenua o te tahi no te faarahi to ratou puai. E te ra hau e parau hia ra e te hau amui ia faahoi hia te fenua o te tahi atu nunaa tei tapea hia i roto i te faatitiraa. Mai te peu te hoe fenua tei raro ae oia i te faatereraa o te tahi hau atu, tei raro ae oia i te faatitiraa o te reira hau. Te faatupuraa te hau i te ao nei te faahoiraa ia te tiamaraa o te reira nunaa. E aha te ohipa e rave hia ra i te Hau farani turu hia mai e to na mau teuteu i te tapearaa ia te nunaa maohi i roto te titiraa, i te taparahiraa taata mai ta te peretiteni Macron i parau i te nunaa no areteria i te fenua Areteria. “La colonisation est un crime contre l’humanité”. Te aifenuaraa o te hoe ia hara  taparahi taata.