vendredi 29 mars 2024
Suivez-nous
UPF : séminaire du Pacific Economic Cooperation Coucil

Mardi 31 mai 2022 - Aujourd’hui s’est poursuivie la seconde et dernière journée du séminaire international du Conseil de coopération économique du Pacifique sur le thème « Gérer l’économie Bleu ».

Ainsi ce matin, la quatrième session s’est ouverte ce matin par l’intervention en visio-conférence du Sénateur, Teva Rohfritsch en tant que rapporteur de la Mission d’information sur « l’exploration, la protection et l’exploitation des fonds marins ». Lui ainsi que les différents intervenants de ce matin auront répondu aux différentes questions posées par certains représentants sur le thème de la session « Ressources océaniques, protection et production durable ». Comment avoir une bonne gestion de nos ressources ? Voici ce que nous dit Charles Fong Loi, président de la commission des ressources marines à l’Assemblée de Polynésie.

UPF : rururaa no te Pacific Economic Cooperation Coucil.

Mahana piti i te 31 no me 2022 - No te pitiraa o te mahana no teie matuturaa i te fare haapiiraa tuatoru no Punaauia i teie poipoi i nia i te parau faatereraa i te faufaa ninamu “gerer l’économie bleu”. Rave rahi mau tumu parau mai nanahi nei e teie nei mahana. No teie mahana te maha raa ia o te tuhaa mai te hora 8 i te poipoi e tae atu i te hora 15 mairi i te hora 9. Te tumu parau no te mau faufaa e vai nei i roto i te moana, parururaa, e faahoturaa maoro. Hoe manihini na roto i te faanahoraa rorouira te huitoofa Teva Rohfritch tei te fenua Europa oia i te fenua Norovetia. Mea rahi te mau uiraa i uiui hia atu ia na. Te hoe o te uiraa no vai te mana i nia i mau maimiraa i nia i te mau faufaa o te moana, teie nei faufaa i roto i to tatou otia moana. Te pahonoraa o te huitoofa hau a ite atu ai tatou no vai te mana, te uiraa matamua ia tia ia ui i te iteraa i te mau faufaa e vai nei i roto i te moana, te raveraa ia o Porinetia i te mau maimiraa e aha ra na te Hau farani, mea titau hia tatou ia ite te mau faufaa e vai nei, tei hea te vairaa o te reira mau faufaa. No te raveraa i te reira mau ohipa e mana to Porinetia i te rave i te reira ohipa. Titau hia ra tatou e ani i te tauturu no roto mai i te fenua Farani aore ra no te fenua Norovetia. Na Porinetia e faaoti i te iteraa i te mau faufaa i roto i to na otia moana. No te rave i te hoe faaotiraa e mea titau hia tatou ia ite. Teie mai te manao o Charles Fong Loi, petetiteni no te tomite no te faufaa o te maona no te fare apooraa rahi.